Când fugim de dialog

Steve Bannon, fost membru cheie al echipei lui Trump și extremist de dreapta, fusese inițial invitat pentru un interviu la New Yorker Festival.

Editorul New Yorker, David Remnick, a fost destul de clar spunând că are “toate intențiile să îi pună întrebări dificile și să intre într-o conversație serioasă și combativă”.

Rezultatul? O jurnalistă de la New Yorker a fost revoltată de prezența lui Bannon și a criticat public decizia, furnizând chiar și o adresă de email pentru ca lumea să își transmită nemulțumirile către revistă. Mai mult – Jim Carrey, John Mulaney, Patton Oswalt și Judd Apatow au anunțat că nu vor mai participa la festival dacă Bannon va fi prezent. Într-un final, Remnick n-a avut de ales și a trebuit să anuleze interviul.

Să fie clar: Bannon e o persoană mizerabilă cu niște idei toxice pentru societate. Nu cred că ar fi ok ca el să aibă o platformă pentru a expune idei atât de periculoase precum naționalismul, rasismul, anti-semitismul etc. Dar aici este diferența esențială. El nu era invitat să țină un discurs în care putea să vorbească încontinuu fără ca nimeni să îl poată contrazice.

Din contră, el urma să participe într-un interviu în care ideile sale toxice puteau fi combătute. Era o ocazie ca un astfel de om să fie luat la întrebări și poate, de ce nu, să înțelegem mai bine de unde provin asemenea mentalități derapante.

Intențiile sunt bune și fiecare festival poate să ia ce decizie dorește. Dar să nu confundăm un interviu cu o a oferi o platformă cuiva pentru a-și expune ideile nocive. Nu asta e soluția. Asta e echivalentul cu a băga capul în pământ și a ne preface că astfel de oameni nu există. Nu putem să îi băgăm sub preș la infinit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *