Bucățile de informație încep să valoreze din ce în ce mai puțin

Supraproducția duce la scăderea valorii produselor individuale. Dacă toată lumea are un costum Armani, cât mai valorează de fapt un costum Armani? Similar, având acces la o cantitate aproape nelimitată de informații zilnic, ajungem să prețuim orice bucată de informație mult mai puțin. Un exemplu la îndemână e nutriția. Azi citesc un articol în care mi se spune cât de important e micul dejun și cum e cea mai importantă masă a zilei. Mâine aflu că multe studii pe care se bazează afirmația respectivă au fost plătite de companiile de cereale pentru a le servi interesele. Azi văd un documentar …

Continue Reading

Ce e în neregulă aici?

Genul ăsta de titluri și articole sunt manipulatoare și induc ideea greșită. “Statul nu oferă nici un ajutor pentru orfanii ajunşi la majorat, însă pregăteşte ajutoare de reintegrare socială pentru deţinuţii eliberaţi din închisori.” Ce treabă au una cu alta? În loc să salutăm inițiativa de integrare în societate a foștilor deținuți și să spunem că același lucru ar trebui făcut și pentru orfani, tindem mai degrabă să acuzăm măsurile pozitive luate pentru deținuți. Integrarea socială trebuie să fie implementată pentru ambele grupuri, nu se exclud una pe alta. Problema nu este integrarea în societate a deținuților, ci faptul că …

Continue Reading

Antidotul pentru avalanşa zilnică de ştiri

Antidotul pentru avalanşa de ştiri

Devine din ce în ce mai greu să nu fii afectat de anxietatea apăsătoare cauzată de abundenţa de ştiri. Zilnic curge atât de multă informaţie în direcţia noastră că ajungem destul de rapid la suprasaturaţie. Nu ne face bine. Şi găsim aici un paradox care face lucrurile să fie mai complicate decât am vrea. Toată negativitatea de care ne simţim atacaţi e neplăcută, dar cumva, a doua zi ne întoarcem în acelaşi cerc vicios. Fără să sune a nostalgie pentru nişte vremuri pe care nici măcar nu le-am prins cu adevărat, cred că vechiul sistem, în care oamenii aveau ca principală …

Continue Reading

Adaptarea hedonică sau de ce fericirea nu durează niciodată

adaptarea hedonică

E destul de simplu. Atunci când se întâmplă lucruri bune, avem sentimente pozitive – suntem entuziasmați, ușurați, mândri și probabil, fericiți. Problema e că fericirea de obicei nu ține mult. Entuziasmul pe care îl simți după ce ți-ai cumpărat laptopul la care ai visat atât de mult scade cu fiecare zi care trece, mândria pe care o simți că ai fost promovat începe încet-încet să facă loc anxietății cauzate de noile responsabilități. Fenomenul ăsta e denumit de psihologi adaptarea hedonică – ideea că indiferent de cât de bine ne face ceva să ne simțim, după scurt timp ne vom întoarce …

Continue Reading

Cum măsurăm succesul

Cum măsori succesul

Majoritatea articolelor care susțin că au rețeta fericirii te îndeamnă să nu te mai compari cu ceilalți. Aici stă cheia unei vieți împlinite, aparent. Uită de comparațiile cu celelalte persoane, contează doar să fii fericit tu cu tine. Numai că deși sună bine, nu prea e plauzibil. Poate că ar fi bine să nu ne mai comparăm cu ceilalți, dar în general, e cam imposibil. Stă în firea umană să facem comparații. Și nu doar la reuniunile de 10 ani de la încheierea liceului. Întotdeauna vrem să ne măsurăm succesul iar pentru asta avem nevoie de un parametru exterior, nu …

Continue Reading

De ce ne pasă mai mult de atentatele din Europa?

De ce ne pasă mai mult de atentatele din Europa?

În ultimele 11 zile, sute de oameni au murit în regiunea Ghouta de Est din Siria în urma bombardamentelor forțelor guvernamentale care vor să recapete control asupra regiunii controlate de rebeli. Cu toate astea, lumea nu pare să acorde o atenție deosebită evenimentelor. Nu vedem hashtaguri de susținere sau oameni care să-și schimbe poza de profil cu steagul Siriei. Situația e complet diferită față de atentatele teroriste din Europa. Există multe voci care critică fix acest lucru. Că oamenilor le pasă mai mult de viețile persoanelor din Occident decât de ale altora. Și, teoretic vorbind, e un argument bun. Ideal, …

Continue Reading

De ce ne credem mai deștepți decât suntem

de ce se cred ignoranții deștepți

În 1995, un bărbat a jefuit două bănci din Pittsburgh în mijlocul zilei. Un pic contraintuitiv având în vedere ce vedem în filme, n-avea nici mască pe față sau orice altă deghizare. Mai mult, de fiecare dată când pleca, băga și un zâmbet arogant la camerele de supraveghere. McArthur Wheeler a fost arestat, evident, în aceeași zi. Se pare că Wheeler își dăduse cu suc de lămâie pe piele, pentru că avea impresia că o să fie invizibil, astfel, pentru camerele de supraveghere. După mai multe controale, s-a ajuns la concluzia că Wheeler nu era nici nebun și nici nu …

Continue Reading

Sunt utile protestele?

Sunt utile protestele?

*Înainte să se arunce cu pietre, trebuie să precizez că am ieșit la proteste atât în februarie 2017 cât și în ianuarie anul curent. De ce? Un cocktail destul complex și greu de descifrat de presiune socială, vină, credința naivă că se va schimba ceva și puțin spirit de turmă. Combinația perfectă. În ultimii ani, vedem tot mai des proteste peste tot în lume. Mulțimi furioase ies pe străzi pentru a-și cere drepturile, pentru a încerca să schimbe lucrurile în direcția pe care o consideră corectă. Imaginile aeriene sunt destul de intimidante. Cu toate astea, prea des, efervescența energiei de …

Continue Reading

BoJack Horseman: fericirea e efemeră

BoJack Horseman: fericirea e efemeră

I don’t believe in endings. I think you can fall in love and get married and you can have a wonderful wedding but then you still have to wake up the next morning and you’re still you. You can have the worst day of your life but then the next day won’t be the worst day of your life. And I think it works in a positive and a negative way that all these things that happen are moments in time. We have internalised this idea that we’re working towards this great ending and that if we put all of …

Continue Reading

Problema cu bacșișul

Problema cu bacșișul

Obiceiul de a da bacșiș a început pe vremea când în Anglia domnea dinastia Tudorilor. Detalii foarte multe nu sunt chiar cunoscute, dar cert este că deja în secolul 17 era un obicei destul de bine impregnat ca oaspeții din casele private să le dea bani servitorilor gazdelor. La scurt timp obiceiul s-a răspândit și în cafenelele din Londra acolo unde ospătarii primeau deja bacșiș. Evident, obiceiul a ajuns în curând și la americani unde a fost întâmpinat pentru o perioadă cu o ostilitate destul de importantă. Foarte multă lume considera că bacșișul este un atentat la principiile democratice pe …

Continue Reading